Cele doua razboaie mondiale si-au pus amprenta nu doar asupra societatii si economiei, ci si asupra culturii si artei, iar unul dintre cele mai importante momente in istoria artei legate de razboaiele mondiale il reprezinta marele jaf nazist, care a avut loc in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial.

Ce reprezinta marele jaf nazist

Situatia artei nu a fost deloc una buna in perioada celor doua razboaie mondiale. Frustrarile artistului renegat Adolf Hitler, pentru ca interesul sau in acest domeniu a fost unul cat se poate de acerb, acesta dorind sa urmeze chiar cursurile Universitatii de Arta, fiind respins, s-au transformat intr-un adevarat moment istoric – jaful nazist. Intre anii 1939 – 1945 toate operele de arta, de la picturi, sculpturi, bijuterii, carti si chiar pana la mobilier antic, au intrat sub stapanirea nazistilor, acestea fiind confiscate prin forta militara atat din cadrul muzeelor, al galeriilor, cat si din proprietatea artistilor, situatia acestora nefiind deloc una prolifica, ba mai mult acestia erau obligati sa se supuna regulilor drastice ale regimului.

Jaful nazist a presupus confiscarea tuturor operelor de pe toate teritoriile pe care nazistii le ocupau, intregul proces fiind atent organizat, in sensul ca atentia era indreptata catre cele mai valoroase colectii de arta.

Scopul jafului

Chiar daca, la o prima vedere, se pare ca scopul nazistilor de a deposeda artistii si muzeele de toate operele de arta valoroase era influentat de doctrine politice, dorinta lui Adolf Hitler era aceea de a deschide un muzeu de arta in orasul natal – Linz, muzeu ce urma sa se numeasca Der Fuehrermuseum. Ba mai mult decat atat, Adolf Hitler spera ca Linz sa devina cel mai important oras din Europa si un adevarat centru cultural dupa incetarea razboiului.

Care erau criteriile pe care o opera de arta confiscata trebuia sa le indeplineasca?

Dupa cum am mentionat si in randurile anterioare, nu toate operele de arta au intrat in vizorul nazistilor. Adolf Hitler avea anumite preferinte in materie de arta, acesta avand un puternic simt estetic si o afinitate pentru peisaje, dar si pentru portrete, fiind un nationalist convins si admirand in special artistii germani. Asadar, iata ce criterii trebuiau indeplinite pentru ca operele de arta confiscate sa poata face parte din colectia muzeului:- sa apartina romantismului secolului al XIX-lea- sa apartina artistilor de origine germana ai secolelor al XV-lea – al XVII-lea- sa apartina artistilor francezi, preferatii lui Adolf Hitler fiind Antoine Watteau si Francois Boucher- sa apartina unor artisti de origine italiana care au caracterizat secolele al XV-lea si al XVI-lea.

Jafurile au inceput chiar pe teritoriul Germaniei si al Austriei, familiile de evrei fiind cele ale caror opere de arta au fost primele confiscate, acestea avand o mare valoare atat din punct de vedere istoric, cat si din punct de vedere cultural.

Pentru ca ar fi fost imposibil ca toate operele de arta sa fie expuse in incinta muzeului ce ar fi urmat sa ia fiinta si pentru ca nu se putea organiza nicio galerie pana in momentul in care razboiul s-a terminat, Adolf Hitler l-a angajat pe Hans Posse in calitate de director al muzeului datorita vastelor sale cunostinte in materie de arta. De asemenea, alaturi de Posse au mai fost anagajati si Fritz Dworschak pentru a se ocupa de tot ceea ce insemna numismatica, Friedrich Wolffhards pentru documente rare si carti si cunoscutul arhitect Hans Reger pentru a evidentia prin fotografie frumoasa arta – arhitectura.

Treptat, jafurile s-au raspandit pe intreg teritoriul Europei, in tari precum Franta, Italia si Olanda, tari cu o bogata si impresionanta cultura, iar daunele au fost foarte mari.

Sfarsitul razboiului a insemant si sfarsitul muzeului – concept care nu a vazut niciodata lumina zilei. Jaful a continuat chiar pana in ultimele luni ale razboiului, chiar daca atentia era indreptata in special catre protejarea operelor ce se aflau deja in mainile nazistilor.

Consecintele marelui jaf nazist

Chiar daca razboiul a luat sfarsit, a fost nevoie de foarte mult timp pana cand lumea culturala a inceput sa isi revina din zdravana zdruncinare pe care marele jaf nazist a provocat-o. Avand in vedere ca asupra celor mai multe opere de arta au fost realizate ample cercetari, restituirea lor a fost facuta cu usurinta, insa au existat si inca exista opere de arta ce nu au fost returnate chiar nici in prezent din cauza unor interese meschine. Operele de arta restituite vor purta pentru totdeauna urmele marelui jaf avand in vedere ca, de cele mai multe ori, conditiile in care acestea au fost pastrate nu au fost cele mai bune.

Efectele negative ale unuia dintre cele mai mari jafuri din istorie se resimt si in prezent, deoarece peste 20% din valoarea culturala a Europei a fost spulberata de egoismul si frustrarile lui Adolf Hitler.